Ulcer gastric: ce să mănânci, ce să eviți și cum previi recidiva

Arsurile surde, în capul pieptului, apărute între mese sau în timpul nopții, pot fi semnale ignorate săptămâni la rând. Poate fi vina alimentației din ziua sau seara respectivă și simptomele pot dispărea treptat, dar ar putea să fie un ulcer gastric. Întrebarea firească după ce s-a confirmat un diagnostic de ulcer gastric este: „Ce mai poți mânca?”. Abordarea nu este bazată pe restricții dure, ci pe un set de alegeri potrivite, adaptate fiecărei persoane. Despre alimentele care sunt bine tolerate, cele care pot agrava disconfortul și obiceiurile care reduc riscul de recidivă vorbim în articolul de astăzi.

Ulcerul gastric nu se tratează doar cu medicamente. Da, medicul specialist va prescrie medicamente de sinteză și va recomanda intervenții chirurgicale la nevoie, în cazurile grave, dar nu vor fi suficiente.

Ce și cum mănâncă pacientul, fumatul, analgezicele, respectarea tratamentului influențează atât confortul din timpul bolii, cât și riscul de recidivă. Ca să fie mai simplu să ajungi de la disconfort la confort, cât se poate, cu un ulcer gastric, am pregătit un ghid practic, ușor de aplicat, pentru o alimentație care poate sprijini vindecarea și poate ajuta la prevenirea simptomelor acute.

Ulcerul gastric: ce este, simptome și cauze

Ulcerul gastric este o afecțiune caracterizată de o plagă deschisă, rană, în mucoasa stomacului, cu dureri asemănătoare unor arsuri, focale. Pacientul simte o zonă sensibilă la nivel stomacal, în abdomenul superior, între stern și buric.

În funcție de severitatea simptomatologiei, persoanele care suferă de ulcer gastric pot avea indigestie după mese, reflux acid, arsuri stomacale însoțite de greață, vărsături, balonare, eructații, dureri de la gaze intestinale. Spre deosebire de ulcerul duodenal (unde durerea se ameliorează la masă), durerea din ulcerul gastric se agravează în timpul mesei.

Mulți pacienți nu au simptome chiar dacă ulcerul gastric s-a agravat, multe dintre manifestări apărând odată cu o serie de complicații, sângerări, perforații. Disconfortul resimțit se localizează, în anumite scenarii clinice, în cadranele superioare drept sau stâng, iar durerea iradiază spre spate.

La ulcerul gastric, în special la ulcerele canalului piloric, simptomele provocate de alimentație apar din cauza sensibilizării viscerale și dismotilității gastroduodenale. Durerea epigastrică se agravează în timpul meselor, sunt frecvente eructațiile postprandiale și plenitudinea epigastrică, sațietatea precoce, intoleranța la alimente grase, greața și vărsături ocazionale.

Obstrucția canalului piloric va însemna și simptome de balonare, greață, vărsături, pierderea apetitului cauzate de edem și cicatrizare, scădere în greutate, deshidratare și alcaloză.

Perforația ulcerului gastric este o urgență medicală și necesită evaluare imediată. Cum se recunoaște? Sunt câteva simptome tipice: un abdomen acut, cu durere epigastrică bruscă, intensă, continuă, care se extinde rapid, palpare dureroasă a abdomenului, apărare musculară (abdomen de lemn) și sunete intestinale diminuate sau absente.

În cazuri grave de ulcer gastric, medicul poate observa semne de anemie/sângerare cronică, oboseală, paloare, amețeală, senzație de leșin.

Pacienții cu vârsta de 55 de ani sau peste, care au și simptome de alarmă: pierdere în greutate inexplicabilă, disfagie progresivă, odinofagie, vărsături recurente, istoric familial de cancer gastrointestinal, sângerare gastrointestinală(scaun negru sau cu aspect de smoală, vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea), masă abdominală, anemie feriprivă sau icter, se vor prezenta la unitatea de primire a urgențelor.

Cauzele ulcerului gastric sunt multiple:

  • Infecția cu Helicobacter pylori – o cauză frecventă a ulcerelor gastrice. Helicobacter pylori produce enzime care neutralizează local acidul gastric, permițând bacteriei să supraviețuiască; sunt distruse celulele producătoare de mucus din stomac și se declanșează inflamația (gastrita). Acidul gastric ajunge și erodează mucoasa expusă;
  • Antiinflamatoare nesteroidiene – dacă se utilizează în mod regulat și pe termen lung. Este inhibată sinteza prostaglandinelor, compuși chimici folosiți pentru a menține mucoasa protectoare a stomacului. Producția de mucus scade, mucoasa stomacului devine mai subțire și mai vulnerabilă la acid, iar ulcerele pot apărea fără infecție cu Helicobacter pylori;
  • Sindromul Zollinger-Ellison – tumoră neuroendocrină secretoare de gastrină (gastrinom), în duoden sau pancreas. Crește secreția acidă, manifestată prin ulcere multiple, rezistente la tratament, durere abdominală și diaree cronică;
  • Ulcere de stres – apar frecvent la pacienți cu arsuri severe sau traumatisme craniene, de vină fiind stresul fiziologic extrem;
  • Fumatul – fumătorii dezvoltă mai frecvent un ulcer peptic, ulcerele se vindecă mai lent și au recidive;
  • Alte medicamente – corticosteroizi, medicamentele folosite pentru tratarea masei osoase scăzute, unele antidepresive. Factori de risc sunt și intervențiile chirurgicale sau procedurile medicale care afectează stomacul sau duodenul;
  • Cancer gastric mascat ca ulcer – simptomele ulcerelor canceroase sunt similare cu cele ale ulcerelor necanceroase. Cancerul gastric trebuie exclus mai ales la pacienții peste 60 de ani, cei care au pierdut în greutate sau au simptome severe.

Ulcerele gastrice se vor diagnostica în cabinetul medicului gastroenterolog, care va stabili cauza ulcerului și va recomanda tratamentul personalizat. Pentru un tratament corect și diagnostic clar, medicul specialist va avea nevoie de rezultatele de la o endoscopie digestivă superioară, care permite și biopsia sau periajul citologic al leziunilor gastrice și esofagiene.

Endoscopia poate fi folosită și pentru a diagnostica infecția cu Helicobacter pylori. Dacă nu sunt simptome evidente se trece direct la testarea pentru Helicobacter pylori.

La endoscopie, vizual, ulcerul gastric apare ca o leziune circulară sau ovală, cu margini bine delimitate și o bază acoperită de fibrină albicioasă-gălbuie, înconjurată de mucoasă congestionată/inflamată.

Testele pentru detectarea Helicobacter pylori includ testul respirator cu uree, testul antigenului din scaun, PCR din sucul gastric și excreția urinară de amoniac marcat cu 15N, fără endoscopie. În timpul endoscopiei se poate realiza și testul rapid cu urează pe fragmentul de biopsie.

Diagnosticul final de ulcer gastric se bazează pe simptome și istoric medical, fiind confirmat prin endoscopie sau examinare baritată (radiografie cu substanță de contrast). La nevoie se vor urmări rezultatele unor analize de sânge: hemoleucograma completă, nivelul gastrinei serice.

Dieta pentru ulcer gastric. Ce va mânca pacientul și ce va evita în meniul zilnic?

De la început trebuie lămurit un aspect: nu există o dietă universală prescrisă pentru ulcerul gastric. Mesele simple, echilibrate, fără consum de alcool sau grăsimi în exces, fără factori declanșatori individuali vor fi parte dintr-o abordare corectă.

Alimente și lichide recomandate pacienților cu ulcer gastric:

  • Fructe și legume bogate în fibre și antioxidanți – fructe de pădure, mere (la cuptor), legumele cu frunze verzi și broccoli, pepene verde, banane bine coapte, piersici, pere, avocado, spanac, kale, dovlecei, cartofi, conopidă, mazăre pasată;
  • Cereale integrale – ovăz, orez brun, pâine veche de o zi sau prăjită, paste integrale;
  • Proteine slabe – carne de pasăre fără piele, de curcan sau vițel, pește slab (șalău, păstrăv, cod), ouă fierte moi sau omletă la abur, tofu;
  • Alimente probiotice/fermentate – iaurt cu culturi vii și conținut scăzut de grăsimi, chefir, miso;
  • Brânză proaspătă de vaci (dulce), urdă, brânză cottage;
  • Grăsimi sănătoase și condimente blânde – ulei de măsline, adăugat crud la sfârșitul preparării, în cantități mici, ierburi aromatice blânde (busuioc, oregano), turmeric în cantități mici;
  • Băuturi non-acide – apă, ceaiuri din plante (mușețel, tei, gălbenele) fără zahăr și ceai verde decofeinizat.

Alimente și lichide de evitat pentru pacienții cu ulcer gastric:

  • Alcool și băuturile cu cafeină – irită mucoasa stomacului, cresc producția de acid și întârzie vindecarea;
  • Mâncăruri picante și sosuri iuți – condimente și sosuri, piper negru, ardei iute, boia iute, curry, hrean, muștar, usturoi și ceapă crudă, ketchup sau sosuri pe bază de roșii;
  • Alimente prăjite și bogate în grăsimi – rântașuri, untură, slănină, carne grasă de porc, oaie, gâscă și conserve de carne;
  • Carne procesată și afumată (bacon, salam);
  • Alimentele acide – citrice, roșii, suc de roșii;
  • Ciocolata, legumele crude (varză crudă, ridichi, castraveți, fasole boabe, linte), alimentele murate și sărate conservate (carne de vită uscată, ouă murate, pește sărat) – pot favoriza refluxul acid sau pot irita zona ulcerului;
  • Dulciuri și patiserie – produse cu mult cacao, foietaje, gogoși, prăjituri cu creme grase, pâine caldă sau neagră care poate fermenta;
  • Laptele și lactatele cu conținut mare de grăsime.

Reguli de respectat: mesele să fie mici, dese (4-5 mese pe zi) și la ore regulate, mâncarea se mestecă bine, complet, stresul în timpul mesei e de evitat. De asemenea, mâncarea trebuie să fie la temperatura camerei, ultima masă a zilei trebuie luată cu cel puțin 3 ore înainte de culcare.

Medicamentele antiinflamatoare nu se vor lua, în general, fără protecție gastrică, deoarece pot favoriza apariția ulcerului gastric și pot agrava simptomatologia.

Prevenirea recidivei ulcerului gastric

Recidivele ulcerului gastric pot fi cauzate de persistența factorilor cauzali inițiali, în speță de eradicarea incompletă a Helicobacter pylori sau rezistența la antibiotice, de continuarea consumului de antiinflamatoare fără protecție gastrică.

Fumatul excesiv, vindecarea mai lentă din cauza substanțelor din țigări și afecțiunile cronice subiacente netratate se vor adăuga pe lista cauzelor probabile ale recidivei.

Simptomele recidivei sunt aceleași ca la episodul inițial, adică o durere epigastrică arzătoare, balonare, eructații. Dar durerile se accentuează între mese și noaptea, iar durerea se ameliorează prin alimente care tamponează acidul gastric sau prin medicație de reducere a acidității, dar revine.

Ce se poate face pentru a preveni recidiva?

  • Eradicarea completă a Helicobacter pylori – e nevoie de teste (test respirator, test din scaun) și de tratare proactivă, înainte de complicații și alte probleme medicale;
  • Utilizarea corectă a antiinflamatoarelor – nu se va depăși doza zilnică prescrisă sau indicată de producător; se vor lua medicamente de protecție pentru stomac;
  • Reducerea altor factori iritanți – folosirea antiinflamatoarelor doar la nevoie, fumatul și consumul excesiv de alcool reduse;
  • Tratamentul medicamentos prescris încă din fazele inițiale de manifestare a afecțiunii, de la primele simptome. Medicul gastroenterolog recomandă un inhibitor de pompă de protoni (IPP), antibiotice și terapie cu bismut în anumite cazuri. Pentru alte cauze care nu au legătură cu Helicobacter pylori, neutralizarea sau reducerea acidului gastric poate fi suficientă, cu eliminarea posibililor iritanți ai stomacului;
  • Terapie de întreținere cu antisecretoare – la riscuri mari de recidivă, medicul recomandă tratament pe termen lung cu doze mici de IPP.

Rezultatele acestor abordări pot fi confirmate printr-o endoscopie repetată după tratament, cu excluderea unei afecțiuni subiacente mai grave.

La MedLife, pacienții cu ulcer gastric se pot adresa medicilor gastroenterologi pentru diagnosticare și tratamente personalizate. De la consult medical la tratamente și intervenții chirurgicale, în cazurile grave, în cadrul clinicilor, hyperclinicilor și spitalelor private MedLife, pacientul va avea servicii medicale, aparatură modernă și personal medical calificat, pregătit să intervină pentru ameliorarea simptomatologiei asociate ulcerului gastric.

Endoscopia sau testele pentru detectarea Helicobacter pylori pot fi realizate pentru diagnostic diferențial, cu rezultate oferite pacienților și medicilor în timp util. Deciziile medicale la MedLife se vor lua în urma compărării rezultatelor și corelării acestora cu istoricul medical al pacientului și cu alte simptome prezente.

Programările la consult, investigații, telefonice, online, din aplicație, echipele multidisciplinare disponibile și promptitudinea intervențiilor la pacientul cu ulcer gastric sunt avantaje de care pot beneficia cei care se adresează medicilor din rețeaua MedLife România.

Related Posts